Friday, March 13, 2009

Iasul cultural

Thursday, March 12, 2009

Despre hi5...


În primul rând această reţea constituie o modalitate de aţi ocupa timpul liber. Cu toţii ştim că astăzi se pune mare accent pe socializare, pe comunicare. Acum, întrebarea este dacă te ajută la ceva dialogul ăsta pe care-l porţi cu diferiţi „băieţi” gelaţi sau „fătuci” cărora le-au intrat hainele la apă. E clar, nu am o părere pozitivă despre hi5, nu-i văd rostul. Adică, de ce?,pentru ce(cine)?, să mă etalez, pozând drept Jose Armano sau Venus din Milo.
-Altul de pe timpul bunicii, care nu ştie cum e să fii la modă,”fraierul”- vor spune manechinele de pe hi5.
Le răspund cu o întrebare: fra-ţilor nu aveţi altceva mai bun să ne arătaţi? Adică e “naşpa” dacă atât vă duce cerebelul.
Asta e tot, nu pot să-mi pierd mai mult timp vorbind despre h5, adică făcând nimic...

Monday, November 19, 2007

Brand de ţară, brand de Iaşi: definiţie, conţinut, formă de comunicare


"Brand-ul reprezinta partea intangibila a afacerii tale" spune Dr. Eric. "Produsele sunt tangibile. Acestea sunt facute in fabrici si stocate in depozite; sunt lucruri pe care le poti tine in mana. Prin contrast, un brand este o colectie de elemente intangibile – idei, sentimente, asocieri de cuvinte. Aceste elemente intangbile sunt stocate in depozitul mintii noastre."
Procesul de creare a unui brand incepe cu acea propunere unica de vanzare (value proposition sau unique selling proposition) – o oferta pe care potentialii clienti sa o perceapa cu interes. Urmatoarea etapa consta in a-i convinge sa incerce brand-ul respectiv. Daca oferta a fost creata corespunzator, ar trebui sa genereze o experienta benefica si o determinare de a cumpara din nou.
Pentru ca in mediul online, brand-ul reprezinta experienta, ceea ce percepe utilizatorul, iar necesitatea stabilirii unei relatii este mai evidenta ca oricand. Interactivitatea si expunerea directa cere unei companii online sa fie pregatita pentru a asculta, a invata si a intelege modul in care trebuie sa se adreseze clientilor. Nu mai exista doar mesaje "aruncate" publicului iar apoi o monitorizare a felului in care el reactioneaza. Informatia de calitate si bine structurata, dialogul, simtamantul de apartenenta, fidelizarea, posibilitatea de personalizare, dezvoltarea loialitatii, sunt doar cateva atribute ce necesita o atentie sporita fata de mediile offline. Internet-ul ofera companiilor un control total asupra interactiunii si de aceea procesul de creare a brand-ului trebuie sa se axeze pe o relatie directa (end-to-end) – de la promisiunile expuse in propunerea unica de vanzare, pana la experimentarea lor de catre client.

La inceput, oamenii remarca brandul prin intermediul catorva elemente primare cum ar fi numele, un simbol/ semn si o situatie transmisa prin unul sau mai multi vectori de comunicare. Sa luam ca exemplu Intel, una dintre marcile cu cel mai mare succes de pe piata IT. Elementele vizuale primare includ un logo corporativ - litera "e" inclinata - ,o paleta de culori bazata pe "albastrul Intel" si un sistem tipografic -familia de fonturi Helvetica Neue. Cat despre elementele audio, multi dintre noi putem reproduce cele patru tonuri din gingle-ul Intel.Folosirea unei identitati primare de brand permite ca acesta sa fie recunoscut intr-o varietate de contexte. Din moment ce identitatea brandului este cea mai evidenta forma de expresie a brandului, are de cele mai multe ori impactul hotarator in cazul primelor impresii. Si, la fel ca in cazul relatiilor interpersonale, primele impresii sunt extrem de importante, deoarece pot reprezenta chiar diferenta dintre a castiga si a pierde un client pe termen lung.
`Brand de Iasi:

Din Iasi a luat startul si o importanta firma la nivel national de web design si de evaluare de branduri. Grapefruit, firma infiintata de graficianul Marius Ursache, a desfasurat initial doar activitati creative, design grafic si web, oferite prin Internet clientilor din Statele Unite si Europa, iar din 2001 a avut primul client din tara, firma de telefonie Connex. Patronii Grapefruit ezita insa cind este vorba sa isi evalueze financiar propriul brand.

„Este greu de spus, tocmai pentru ca stiu bine ce inseamna evaluarea unui brand. Nu ma pot gindi decit la un interval de marime: sigur peste 100.000 de euro, dar nu peste 1 milion. De la infiintare pina in prezent cifra de afaceri a crescut cu un ordin de marime, de la zeci de mii la sute de mii de euro", a mentionat Stefan Liute, director de strategie al firmei Grapefruit.

Potrivit specialistilor in branduri, pentru a calcula valoarea financiara a unei marci, importanta este capacitatea brandului de a genera prin sine insusi venituri pe o perioada lunga de timp. „Daca brandul Grapefruit sau oricare altul ar fi de vinzare, partile ar investi cel mai probabil in mod egal bani intr-un proces de evaluare, inainte sa faca tranzactia propriu-zisa", a mai spus Liute.

Cele 15 marci care pot fi considerate ca reprezinta ambasadorii Iasului sint, nu neaparat in aceasta ordine: Polirom, Iulius Mall, Kosarom, Conex, Irina Schrotter, Nichi Cristina Nichita, Grapefruit, Cotnari, Bucium, Antibiotice, Perdele Pascani, Ulei Unirea, Ravioli, Promilch lactate, tirgurile Camex.

Friday, October 19, 2007

Efectele migraţiei forţei de muncă din U.E. asupra şcolarului



Declinul demografic determinat de migraţie imbracă două aspecte:
- pierderea directă
- efectele în timp ale deteriorării structurii pe vârste.
Ponderea populaţiei tinere cu vârste între 18-40 de ani este de 36% din populaţia întregii ţări, iar în populaţia care a emigrat legal după 1991 aceeaşi categorie de populaţie reprezintă aproape 55%. Odată cu populaţia tânară au plecat şi copiii pe care această populaţie i-ar fi avut. În întreaga migraţie netă dintre cele două recensăminte, ponderea celor având vârstele cele mai fertile, între 20 şi 40 de ani, a reprezentat 62%.
Extinderea spre Est a Uniunii Europene a fost o decizie strategică de maximă importanţă.
Uniunea Europeană a reuşit să devină un exemplu de succes al unui proiect pe care mulţi l-au privit cu scepticism şi l-au considerat utopic, tocmai pentru că a considerat că existenţa diferenţelor nu constituie un obstacol, ci o oportunitate pentru reuşita ţărilor membre, şi a făcut din reducerea decalajelor existente un obiectiv central al acţiunii statelor membre.
Pe de altă parte, noile state au adus cu ele în Uniune o serie de probleme specifice, unele temeri, conflicte şi neînţelegeri cu vecinii, fapt care generează tensiuni şi ameninţări la adresa securităţii interne şi externe a ansamblului. Sunt elemente care trebuie luate în considerare atunci când analizăm diviziunile de pe continent şi ameninţările la adresa securităţii sale.
În acelaşi timp, asistăm, la nivel global, la o deteriorare a guvernării democratice, chiar dacă, formal, cele mai multe state pot fi catalogate drept “democraţii”.
Motive sunt mai multe, de la “războiul împotriva terorismului” până la trecerea la societatea post-industrială.
Cum se va reflecta acest declin al democraţiei în structurarea relaţiilor internaţionale?
Cred că o primă consecinţă a declinului democraţiei va fi scăderea calităţii actului de guvernare, cu repercusiuni la nivel social şi economic. Vom asista la creşterea neliniştii şi violenţelor sociale, care pot duce inclusiv la generarea unor conflicte mai mult sau mai puţin locale sau globale.
O a doua consecinţă ar fi un declin al parlamentarismului şi o întărire a tendinţelor autoritariste. Fenomenul este evident atât în Europa, nouă sau veche, dar şi în alte zone.
O a treia consecinţă a declinului democraţiei îl reprezintă afirmarea în forţă a populismului, apărut în siajul discursurilor anti-sistem. Populismul scoate din ecuaţia democratică aşa-zisa “clasă politică”, identificată ca sursa a tuturor relelor sociale.
O menţiune specială pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti în contextul declinului democraţiei. Sub pretextul luptei împotriva terorismului şi corupţiei, s-au adus şi continuă să se aducă atingeri grave liberului exerciţiu al acestor drepturi şi libertăţi.