Efectele migraţiei forţei de muncă din U.E. asupra şcolarului

Declinul demografic determinat de migraţie imbracă două aspecte:
- pierderea directă
- efectele în timp ale deteriorării structurii pe vârste.
Ponderea populaţiei tinere cu vârste între 18-40 de ani este de 36% din populaţia întregii ţări, iar în populaţia care a emigrat legal după 1991 aceeaşi categorie de populaţie reprezintă aproape 55%. Odată cu populaţia tânară au plecat şi copiii pe care această populaţie i-ar fi avut. În întreaga migraţie netă dintre cele două recensăminte, ponderea celor având vârstele cele mai fertile, între 20 şi 40 de ani, a reprezentat 62%.
Extinderea spre Est a Uniunii Europene a fost o decizie strategică de maximă importanţă.
Uniunea Europeană a reuşit să devină un exemplu de succes al unui proiect pe care mulţi l-au privit cu scepticism şi l-au considerat utopic, tocmai pentru că a considerat că existenţa diferenţelor nu constituie un obstacol, ci o oportunitate pentru reuşita ţărilor membre, şi a făcut din reducerea decalajelor existente un obiectiv central al acţiunii statelor membre.
Pe de altă parte, noile state au adus cu ele în Uniune o serie de probleme specifice, unele temeri, conflicte şi neînţelegeri cu vecinii, fapt care generează tensiuni şi ameninţări la adresa securităţii interne şi externe a ansamblului. Sunt elemente care trebuie luate în considerare atunci când analizăm diviziunile de pe continent şi ameninţările la adresa securităţii sale.
În acelaşi timp, asistăm, la nivel global, la o deteriorare a guvernării democratice, chiar dacă, formal, cele mai multe state pot fi catalogate drept “democraţii”.
Motive sunt mai multe, de la “războiul împotriva terorismului” până la trecerea la societatea post-industrială.
Cum se va reflecta acest declin al democraţiei în structurarea relaţiilor internaţionale?
Cred că o primă consecinţă a declinului democraţiei va fi scăderea calităţii actului de guvernare, cu repercusiuni la nivel social şi economic. Vom asista la creşterea neliniştii şi violenţelor sociale, care pot duce inclusiv la generarea unor conflicte mai mult sau mai puţin locale sau globale.
O a doua consecinţă ar fi un declin al parlamentarismului şi o întărire a tendinţelor autoritariste. Fenomenul este evident atât în Europa, nouă sau veche, dar şi în alte zone.
O a treia consecinţă a declinului democraţiei îl reprezintă afirmarea în forţă a populismului, apărut în siajul discursurilor anti-sistem. Populismul scoate din ecuaţia democratică aşa-zisa “clasă politică”, identificată ca sursa a tuturor relelor sociale.
O menţiune specială pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti în contextul declinului democraţiei. Sub pretextul luptei împotriva terorismului şi corupţiei, s-au adus şi continuă să se aducă atingeri grave liberului exerciţiu al acestor drepturi şi libertăţi.